Pachetul cuprinde volumele:

1. Ne vorbește Pr. Justin vol. 1

2. Ne vorbește Pr. Justin vol. 2

3. Ne vorbește Pr. Justin vol. 3

4. Ne vorbește Pr. Justin vol. 4

Pachetul conține:

1. Cu durere și dragoste pentru omul contemporan

2. Trezire duhovnicească

3. Nevoința duhovnicească

4. Viața de familie

5. Patimi și virtuți

6. Despre rugăciune

<div>"Volumul de față cuprinde tâlcuirea lui Gheronda Emilianos, făcută in primavara anului 1987, la capetele Cuviosului Teognost <em>Despre faptuire, contemplatie si preotie</em>. Ea se adaugă firesc și necesar la talcuirile Părintelui Emilianos deja editate, fiind întemeiată, în bună măsură, pe experiența sa personală și făcută cu scopul de a transmite învățătura patristica fiilor săi duhovnicesti, monahii Sfintei Mănăstiri Simonos Petras și monahiile Sfintei Mănăstiri Ormylia, dar și pentru a-și tăinui trairile personale în spatele cuvintelor Părinților.</div><div>În tâlcuirea sa, Gheronda Emilianos îl urmează pe Cuviosul Teognost, dar și învățătura Bisericii noastre despre preotia generală, ...                Citeste mai mult...

<div>Tema ediției a VII-a a Simpozionului Național cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiință, intitulată Ordinea fundamentală a universului și ideologiile relativiste actuale. Repere ale Tradiției iudeo-creștine valorificate în dialogul dintre teologie, filosofie și știință, este de mare actualitate. Din perspectiva Tradiției Bisericii, raționalitatea profundă a lumii întemeiată prin Logosul dumnezeiesc exprimă faptul că fundamentele realității universului sunt date, nu construite sau inventate de om. Cercetările fundamentale din matematică, din fizica teoretică, precum şi din alte arii ale cercetării evidențiază fundamentele realității, observându-se simetrii ale unei ordini profunde a lumii, manifestate printr-o ierarhie a creațieişi a ...                Citeste mai mult...

<div>Tinerilor nu le place să li se ţină lecţii de moralitate, adică să li se dea instrucţiuni abstracte despre ce este bine şi ce este rău, ce trebuie făcut şi ce nu trebuie făcut. O simplă instrucţiune directă şi un exemplu bun sunt suficiente pentru copiii mici. O persoană matură, pe de altă parte, are nevoie de explicaţii rezonabile pentru a înţelege de ce anumite fapte sunt bune, altele neutre sau chiar păcătoase. Tinereţea sau, mai degrabă, vârsta ta preadultă se revoltă împotriva axiomelor morale sau a poruncilor date fără justificare. Mintea ta tânără este gata să respingă tot ceea ce nu i se explică în mod clar şi inteligibil. Tânărul simţ respinge aproape tot ceea ce nu este în concordanţă cu el sau nu-i este ...                Citeste mai mult...

<div>Credinţa în existenţa lui Dumnezeu – că El este infinit de bun şi atotputernic – ne spune că El ne-a creat pentru a fi fericiţi. El este Cel Care a pus în noi setea nestăvilită de a ne îmbunătăţi şi de a dobândi fericirea. Deci trebuie să existe o altă lume, mai bună şi mai perfectă decât a noastră. Dar unde este şi cum putem ajunge la ea? Creştinismul oferă un răspuns clar la această întrebare crucială care a preocupat omenirea din timpuri imemoriale.</div><div>Acesta afirmă în mod clar că există cu adevărat o altă lume, mai bună, numită Cer sau Împărăţia Cerurilor, unde locuiesc îngerii şi sufletele celor drepţi. Lumea cerească este lipsită de contradicţiile şi ...                Citeste mai mult...

<div>Sfinții asceți aveau o harismă, un farmec care ne trage în sus, spre Împărăția lui Dumnezeu. Aveau o frumusețe interioară capabilă să ne liniștească, să ne dea curaj, să ne umple de bucurie. Din cauza confuziei create de secularizarea contemporană, valorile ascetice au fost puse sub semnul întrebării, ba chiar răsturnate.&nbsp;</div><div>&nbsp;Dezvoltând un lexic al deșertului, primii monahi ne-au propus căi de purificare pentru a ne putea întoarce la Dumnezeu. Începând cu secolul al IV-lea, bogata lor experiență a fost transmisă, gradual, din deșertul Egiptului în Gaza, Palestina, Sinai, Capadocia, Grecia, Balcani și, mai târziu, în Rusia, pentru a deveni, în cele din urmă, accesibilă ...                Citeste mai mult...

<div>Din realitatea caustică a unei ideologii desfiguratoare, glasul mărturisitorilor din închisorile comuniste s-a făcut cunoscut dincolo de gratii prin cuvinte cerești. Transfigurați într-o lume desfigurată, martirii - o adevărată măsură a identității neamului românesc - trăiau după modelul lui Hristos, adică al deplinei jertfelnicii, a renunțării desăvârșite la sine, pentru a face prezentă Împărăția harului în lumea dinarului. Nil Dorobanțu a fost unui dintre acei pentru care a fi împreună cu Hristos înseamnă a fi cu El pe Cruce.</div>

<div>Cei care l-au ascultat vorbind pe Părintele Varlaam (Padre de la Partoș, așa cum îi spun cei care-l iubesc) au bucuria de a-l reauzi... în scris. Dispus la eforturi de închegare a micii sale familii duhovnicești, a petrecut vreme, deloc puțină, în repovestirea creștinismului, în recompunerea conținuturilor credinței. Din astfel de întâlniri s-au ivit și astfel de cărți care biruie moartea, o vădesc inutilă în pragul cunoașterii reciproce a iubirii, lipsită de boldul victoriei sale. Veți citi cuvinte despre modul în care din Poruncile divine se desprind învățăturile Fericirilor, care ascund în ele, fiecare pe rând, Poruncile pe de-a întregul. Cuvinte vii, lămuritoare, care au constituit, la vremea lor (și de-acum e iarăși vremea lor), fermentul unei renașteri ...                Citeste mai mult...

<div>Jertfa e totodată revelație a adevărului ce-l purtăm în adâncul ființei noastre și a forței imperative de dăruire. Și venind cu darul și adevărul meu în întâmpinarea semenului, trezesc și primesc cu aceeași dragoste adevărul și darul cu care semeneul meu mă îmbie la rândul meu.<br>Jertfa și conștiință; e cunoașterea precisă a unui țel superior căruia mă devotez. Nu e oarbă, ci totdeauna e luminată de un adevăr, de un sens și de o persoană sau colectivitate în care aflu o rațiune de a trăi și a sluji.<br>Jertfa e de asemenea libertate. Libertatea înțeleasă ca decizie voluntară în vederea unui scop, ca opțiune. Puterea de a alege între ce sunt și ceea ce urmează să devin; deci, ...                Citeste mai mult...

<div>În volumul de fată sunt cuprinse cateheze și cuvantări ale Părintelui Emilianos Simonopetritul, rostite la Sfânta Manastire Simonos Petras și la Sfânta Mănăstire Ormylia între anii 1978 și 1982.</div><div>Toate aceste texte reprezintă esențializarea matură și plină de savoare a meditării profunde și trezvitoare de către Gheronda Emilianos a învățăturilor patristice despre monahism, stareț, ascultare, ucenicie, primirea în mănăstire, legaturile dintre monahi și legătura lor cu starețul. Scrieri patristice vechi sau mai recente, filtrate prin experiența personală a Starețului Emilianos care i s-a născut în inimă și prin cea dobândită prin povățuirea obștii, grăiesc astăzi cititorului și îi deschid ...                Citeste mai mult...

<div>De-a lungul vieții, mai mult decât pentru sine, părintele Ilarion s-a rugat pentru mulțimile de oameni ce veneau la el, s-a rugat pentru rezolvarea necazurilor celor săraci, cât și a grijilor înalte a celor înstăriți. Nu refuza pe nimeni. Primea cu bucurie pe oricine, ascultând cu foarte multă răbdare confesiunea fiecăruia, rugându-se pentru el și dându-i sfaturi duhovnicești.</div>

<div>De ce este necesară această carte? Ca preot, m-am intrebat mereu cum de pot trăi oamenii departe de desăvârșirea, de pacea și lumina pe care le dă Dumnezeu?! M-am întrebat cum de suportă ei chinul și dezastrul pe care îl produc în viața fiecăruia depărtarea de El. M-am străduit să-i înțeleg. Ei stau departe, pentru că nu-L&nbsp; înțeleg pe Dumnezeu. Nu I-au înțeles grija pe care o poartă fiecăruia, exact ca un părinte bun, blând și iertător.</div>

<div>Spre deosebire de îngenunchere, ca element specific ­stării de pocăință,&nbsp; neîngenuncherea, în momentele prăznuitoare ale Învierii lui Hristos, reprezintă nu doar temeiul dogmatic al bunei rânduieli liturgice, ci miezul mărturiei eshatologice pe care trupul bisericesc o aduce înaintea lumii permanent, la fiecare dumnezeiască Liturghie, cu privirea ațintită asupra „vieții veacului ce va să fie” și a Învierii de obște, evidențiindu-ne totodată libertatea și condiția de fii ai lui Dumnezeu.<br>Cu toate că Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) a oferit o soluție definitivă problemei, conferind prestigiu incontestabil neîngenuncherii în ziua duminicii, uzanța ne­potrivită și deviantă a îngenuncherii duminicale persistă în pofida ...                Citeste mai mult...

Carte de‑suflet‑folositoare despre multele chipuri în care tristețea se abate asupra omului, cu pilde și cugetări din viața mea

Acum douăzeci de ani, cînd m‑am gîndit să scriu o carte despre tristețe, credeam că m‑am întristat destul la viața mea ca să știu totul despre subiect. Am întors pe toate fețele tristețea mea și toate tristețile văzute, auzite și citite, pînă cînd am înțeles că tristețea nu este o simplă stare care se abate asupra noastră și nici măcar un motiv care poate sta închis între coperțile unei cărți, ci este, mai degrabă, un personaj care ne bîntuie în cele mai nepotrivite ceasuri ale vieții, apărînd sub diferite chipuri și înfățișări. Uneori, ...                Citeste mai mult...

<div>În ziua în care patriarhul familiei, Petru Leopardos, părăsește lumea aceasta, la vila „Buna Speranță” își face apariția cerșetoarea Roza, femeia care l-a părăsit în urmă cu cincizeci și cinci de ani, pentru o dragoste efemeră, abandonându-și atunci și singurul fiu –pe Ștefan. Nimeni nu-i cunoaște identitatea. Nici ea nu e conștientă de evoluția bizară a destinului. Taine bine ascunse ies la iveală, protagoniștii se simt privați de presupusa lor fericire și sunt puși în fața unor alegeri de o importanță vitală. Iar un preot, duhovnicul familiei și prietenul lui Petru, își asumă slujirea tainelor iubirii, iertării și pocăinței. Unii vor răspunde acestei chemări, alții nu. Pentru că iubirea nu ...                Citeste mai mult...

<div>Scriitoarea Amelia Sophia Le Feuvre (1861-1929) s-a născut la Londra, în anul 1861. Multe dintre cărțile ei sunt dedicate copiilor, fiind impregnate cu principiile creștine care stau la temelia unei educații în spiritul credinței. Pe nesimțite, prin intermediul unor povestiri frumoase și atrăgătoare, copiii sunt familiarizați cu cele mai importante idei și noțiuni, de care nu se vor despărți mai târziu niciodată. <br>Cartea de față ne propune cea mai frumoasă istorisire din lume – aceea a vieții Mântuitorului, rezumând episoadele majore relatate de Sfintele Evanghelii și reformulând în cuvinte la îndemână și accesibile conținutul câtorva parabole. Este, așadar, o carte care nu ar trebui să lipsească din mica bibliotecă a copiilor, ca o introducere ...                Citeste mai mult...

<div>Arhimandritul Athanasie Mytilineos (1927‑2006), starețul Mă­năstirii Ador­mi­rea Maicii Domnului şi Sfântul Dimitrie din Larisa, Grecia, a fost un predicator lu­minat, care s‑a dedicat încă din tinerețe catehizării poporului lui Dumnezeu – slujire pentru care a fost supranumit „Noul Gură de Aur” al Greciei. Omiliile sale se adresează tuturor credincioșilor Bisericii, indiferent de nivelul lor cultural, fiind în același timp simple, profunde și profetice. <br>Fericitul stareț Athanasie a lăsat Bisericii o moș­te­nire catehetică impresionantă – peste 3000 de catehe­ze și omilii înregistrate audio –, în care a explicat în amănunt căr­ți­le Sfintei Scripturi, de la Facere până la Apocalipsă, fără a ...                Citeste mai mult...

<div>Tito Colliander și-a folosit talantul dăruit de Dumnezeu, acela al scrierii, pentru a ne dărui una dintre cele mai convingătoare și percutante învățături de credință, de mare folos duhovnicesc atât celor nou-veniți în Biserica lui Dumnezeu, cât și celor mai „avansați,” dar care doresc să-și actualizeze permanent noimele trăirii în Hristos. Calea asceților este o nestemată prin stilul de scriere, concizia și precizia formulărilor, cuprinderea tematică și spiritul viu care o animă. Este o scriere de suflet care încurajează inimile ezitante și le întărește pe cele care se află departe pe cale.<br>Calea asceților este, de fapt, calea mântuirii, căci unitatea nevoinței duhovnicești a credinciosului, fie el monah sau laic, este unul din ...                Citeste mai mult...

<div>Noi nu cunoaştem limita băuturii: azi bem pentru poftă de mâncare, mâine pentru durerea de stomac, şi aşa ne îmbătăm. Apoi e foarte greu să te abţii dacă te‑ai obişnuit. Cum apare dorinţa de a bea, trebuie să renunţăm total la băutură. Putem bea puţin în zi de sărbătoare, dar şi aceasta doar dacă nu avem patima beţiei. Cine are această patimă să nu bea deloc.&nbsp;<br>Dacă în inima celui care suferă de alcoolism este loc pentru credinţa creştinească, trebuie să i se aducă aminte că este ţinut în lanţurile pă­ca­tului. Trebuie familiarizat cu principiile cre­din­ţei ortodoxe, trebuie să i se dea exemple de vindecări pe care Domnul le‑a dăruit păcătoşilor ...                Citeste mai mult...

<div>„Iar după trei zile L-au aflat în templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și întrebându-i. Și se minunau toți ce ce Îl auzeau de priceperea și de răspunsurile Lui” (Lc2, 46-47).<br><br>Fiule, ascultă-L pe Iisus Hristos, singurul Învățător, prin citirea acestui catehism. El ți se adresează ție și oricărui alt creștin; se adresează oricărei făpturi a lui Dumnezeu. Vei găsi în el toate adevărurile fundamentale ale Ortodoxiei, pe care orice creștin ortodox ar trebui să le cunoască și să le lucreze. Citește-l! Deschide-ți inima și primește apa cea dătătoare de viață a credinței noastre. Ostoiește-ți setea cu ea. Urmează-L pe Hristos pe pământ ...                Citeste mai mult...

<div>Volumul al treilea, care se editează cu binecuvântarea noului nostru Păstor, Prea Sfințitul Mitropolit Nicodim al Kasandrei, cuprinde subiecte care îl pot ajuta pe omul chinuit de păcat să dobândească neliniștea cea bună și să se nevoiască duhovnicește pentru a se elibera de legăturile păcatului. Stareța Sfintei Sihăstrii, Monahia Filoteia, și surorile ei întru Hristos</div>

<div>I.P.S. Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania a fost o personalitate multilaterala, care a lasat urme adanci si nepieritoare in toate domeniile sale de activitate. Putine persoane, inca din tinerete, incearca cele mai diferite sfere de preocupari. Printre acestea se numara si eruditul Valeriu Anania. Dupa ce, in anul 1943, isi ia bacalaureatul, devine student la Facultatea de Medicina si la Conservatorul de Muzica din Cluj. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Opera sa literara, in proza sau poezie, este apreciata si in prezent.&nbsp;<br><br>Un efort titanic de informare si de scriere i-au cerut diortosirea si adnotarea Sfintei Scripturi, o "munca de ocnas" care a durat un deceniu. Tocmai in acea perioada, contactele noastre au fost cele mai frecvente si mai prolifice. Sincer spun ca orice cuvant pronuntat de Preasfintia Sa il savuram, ma delecta. Mereu ma gandesc: oare de ce oameni de seama trebuie sa ...                Citeste mai mult...

<div>De ai zice&nbsp; <em>Doamne Iisuse</em> în timpul zilei, de te vei necăji oricum să-ți păzești mintea, dacă ai adormit în împrăștierea minții, ai pierdut tot. Te asemeni exact cu un cioban care a băgat oile în staul, dar n-a închis ușa. Și dacă te-a furat somnul din <em>Doamne Iisuse</em>, Duhul Sfânt nu te lasă, îți dă înțelepciune și pe măsură ce zici <em>Doamne Iisuse, </em>îl biciuiește pe diavol și îl alungă și îți dă puteri tari să urăști păcatul. Poți să ai toate ispitele, toate necazurile, oricât de mari, dacă te fură somnul din <em>Doamne Iisuse</em>, atunci începi ale birui.</div>

<div>O carte care te ajută să te împaci cu trecutul și să te pregătești pentru viitor.<br><br>Într-o epocă a dezbinării, Părintele Francisc Doboș și Părintele Constantin Necula ne invită să privim dincolo de diferențele care ne despart și să redescoperim cât de multă nevoie avem unii de alții pentru a reuși să ne vindecăm rănile și să ne împăcăm cu noi înșine.<br><br></div><div>Cei doi oferă răspunsuri la întrebările care ne macină pe fiecare dintre noi, despre împăcarea cu trecutul, dar și despre viitorul copiilor noștri, despre viața veșnică, dar și despre clipa noastră de aici și de acum. Cu fiecare întrebare, suntem invitați să mai facem un pas pe drumul spre ...                Citeste mai mult...

<div>Textele Părintelui Constantin Necula vorbesc despre copii, viață, bunici, prietenii, vrăjmași, capricii, deziluzii, vise sau împliniri, iertare ori împăcare, toate vegheate de apropierea de Hristos.<br>În gândurile lui, auzi stele în miez de zi și răsărit în miez de noapte. Cuvintele au arșiță în brumărel și ger în august, metaforele dezleagă clinchet de fulgere și soare cu gura până la urechi, bucurie dincolo de țâțânile în care a înfipt-o nădejdea.<br>Scrierile lui au vipie luni și răcoare marți, soare miercuri și joia frig strigător la cer, vineri suflet de vifor, sâmbătă curcubeu și duminică fior de Liturghie.&nbsp;<br>Rostit cu pricepere și dăruire de Învățătot, glasul său ...                Citeste mai mult...

<div>Postul Mare este un dar minunat, o vreme aparte care aduce în fiecare an echilibru în inimile noastre, dându-ne ocazia de a ne veșteji patimile și de a ne concentra puterile asupra vieții duhovnicești. Această carte se adresează întregii familii, de la mic la mare. Întrucât ne străduim să ne creștem copiii în Biserică, trebuie să găsim de-a lungul Postului Mare căi de împreună-creștere: să postim împreună, să mergem la biserică împreună, să facem fapte bune împreună și să studiem împreună. Pentru fiecare zi vei găsi în interior o scurtă lectură, urmată de câteva întrebări care te vor ajuta să îți atragi copiii în dialoguri despre credință în contextul acestui timp de creștere ...                Citeste mai mult...

<div>În această carte voi prezenta aspectele principale ale eticii fericirii și conceptele de caligrafie interioară și de îndumnezeire atât la Platon cât și în patristica răsăriteană. Pentru a fi fericiți trebuie să cultivăm virtuțile și să le înscriem în inima noastră. Existența fericită este o existență a valorilor superioare, a deschiderii către transcendent și a împărtășirii de Dumnezeu, atât cât îi este omului cu putință.<br>După introducerea în etica fericirii a lui Platon urmează o comparație a conceptelor de îndumnezeire și caligrafie interioară la Platon și la Clement Alexandrinul, primul etician al Creștinismului, un erudit teolog și părinte al teologiei apofatice și mistice. Spre deosebire de ...                Citeste mai mult...

<div>Profesionalismul e chestiune de ucenicie, nu doar de școală; trebuie să vezi oameni făcând perfect ceea ce tu vrei să faci bine, ca să îți iasă și ție, spre bătrânețe, un pic mai bine decât la tinerețe, cam așa... Dar, în general, e imaginea aceasta a omului care-l învață pe om, e ceea ce în teologie se cheamă ucenicie duhovnicească și care este, de fapt, modelul educațional pentru orice fel de altă vocație, care se pune în slujba lui Dumnezeu și a oamenilor.<br><br></div><div>Pr. Constantin Necula&nbsp;<br><br></div><div>&nbsp;<br><br></div><div>Acest volum este o invitație la o lectură relaxată și relaxantă, dar nu lipsită de consistență, căci interlocutorii sunt ...                Citeste mai mult...

<div>In acest al cincilea volum sunt cuprinse invataturi ale Staretului cu privire la patimi si virtuti. Aceste cuvinte nu constituie o invatatura sistematica, nici nu se refera pe larg la toate patimile si virtutile, ci ele au fost adunate din raspunsurile Staretului la intrebarile legate de "diagnosticarea" si vindecarea patimilor, precum si de lucrarea virtutii.&nbsp; Staretul, prin cunoscutul sau tact pastoral, prin pildele potrivite si umorul spontan, aduce insorire duhovniceasca, care ajuta sa se deschida in sufletul nostru florile pocaintei si astfel sa dam rod de virtute.&nbsp; Ne incurajeaza sa privim in fata pe omul nostru cel vechi si astfel sa ne scarbim de "masca lui cea hidoasa" si sa o lepadam.&nbsp; Credem ca vorba simpla dar luminata a Staretului ne va ajuta sa ne nevoim si mai mult, pentru a ne slobozi din robia patimilor si a trai libertatea cea in ...                Citeste mai mult...

<div>Pentru Staretul Paisie rugaciunea este marea posibilitate pe care ne-a dat-o Dumnezeu sa comunicam cu El, sa-I cerem ajutorul.&nbsp; Pe Staret il durea cand ii vedea pe oameni ca se chinuiesc, nevoindu-se "cu prea putinele lor puteri omenesti", in timp ce ar fi putut sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, Care "poate trimite nu numai puterea dumnezeiasca, ci multime de puteri dumnezeiesti.&nbsp; Si atunci ajutorul Lui nu se va numi numai ajutor dumnezeiesc, ci minune a lui Dumnezeu".&nbsp; De aceea insista ca trebuie sa simtim rugaciunea ca pe o necesitate si se straduia sa-i ajute pe cei care inca nu stiau sa se roage, "sa puna inceput bun si inima lor sa porneasca lucrand rugaciunea".&nbsp; Pe cei care dobandisera obisnuinta buna a rugaciunii, ii intarea sa se roage cu mai multa marinimie si cu mai multa caldura.&nbsp; Insa tuturor le recomanda pocainta si smerenia, ca principale conditii pentru ...                Citeste mai mult...

<div>Majoritatea oamenilor de astăzi au pierdut o dimensiune a existenței care a modelat spiritualitatea omenirii pentru cea mai mare parte a istoriei sale. Iluminarea artificială a orașelor moderne a redus efectul vizual al cerului nocturn. În plus, progresele tehnologice fac relația dintre Soare și hrana pe care o producem și consumăm mai puțin evidentă. Spre deosebire de oamenii din trecut, cei de astăzi sunt izolați imaginativ de cosmos, în ciuda pașilor importanți făcuți deja către înțelegerea și explorarea acestuia. Modul în care societățile din trecut au explicat relația omului cu cosmosul se regăsește în scrierile, ritualurile și cultura materială a acestora. Din aceste surse rezultă că Soarele a ocupat o poziție centrală în viziunile lor despre viață ...                Citeste mai mult...

<div>Exprimarea în plan material a realităților dumnezeiești, adică exprimarea inexprimabilului, a fost dintotdeauna o lucrarea anevoie de pătruns cu mintea, mai ales atunci când unii cărturari au încercat - zadarnică strădanie! - să dezlege cu știința filosofiei și a filologiei tainele acestei înfiripări. Cei înțelepți însă au știut să nu se avînte dincolo de pragul smeritei-cugetări și, cu toate că s-au dovedit în fața lumii întregi a fi deopotrivă străluciți calofili și filosofi, cu luare-aminte la fiecare&nbsp; silabă scrisă sau rostită, menită și să adauge cunoaștere, dar și să placă urechii, au arătat fără urmă de îndoială care este locul cuvenit acestui fel de a teologhisi.</div>

<div>Marea majoritate a lumii epocii noastre este instruita lumeste si alearga cu o viteza lumeasca mare.&nbsp; Dar fiindca ii lipseste frica de Dumnezeu - inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu - ii lipseste frana, iar cu viteza, fara frana, sfarseste in prapastie.&nbsp; Oamenii au foarte multe probleme si cei mai multi sunt foarte ametiti.&nbsp; Si-au pierdut orientarea. Incet-incet vor ajunge sa nu se mai poata controla pe ei insisi.&nbsp; Daca cei ce vin in Sfantul Munte sunt atat de zapaciti, atat de incurcati, cu atata neliniste, ganditi-va: ceilalti care sunt departe de Dumnezeu, de Biserica, oare cum sunt?</div>

<div>"Sa nu deschizi un suflet sfios, sa dezlegi o limba ferecata, sa dai curs unor sentimente si trairi puternice, intime, sa faci sa rasara din interlocutor vana aceea de marturisire de adancime, sincera, cristalina, fara rest si sa obtii marturia ca si cand atunci si acolo s-ar fi jucat mantuirea lui nu e deloc usor...</div><div>Nici un gand, nici o rugaciune si nici o traire nu trebuie irosite, caci ele impreuna alcatuiesc scutul haric, hlamida de protectie a omului credincios in vuietul lumii, acum parca tot mai desprinsa, mai decupata de sursa binelui initial... Carti precum cea de fata devin astfel importante, reprezentand ancore duhovnicesti si temeiuri ale continuarii efortului de desavarsire al oamenilor, asigurand combustia de optimism spiritual, dar si know-how-ul vietuirii cu Hristos intr-o realitate ostila, care Ii intoarce spatele zi de zi. Constituite cimva in raspunsuri date in avans la marea intrebare de la ...                Citeste mai mult...

<div>Sumar<br><br>Pulsul vremii - Putina lumina in ceata razboiului propagandistic<br>Pulsul vremii - Un comunicat de pe linia frontului durerii<br>Sinaxar - Sfanta Teodora Basarab - imparateasa pustnica<br>Jurnal de pelerin - Manastirea Sfantului Ioan Colov Deir Abu Hanas, Asena, Egipt<br>Jurnal de pelerin - Athos - pelerinaj acasa la Maica Domnului<br>Interviu - Nu regret ca am trecut prin inchisoare, acolo am invatat sa ma rog, sa iert, sa iubesc si m-am nascut a doua oara<br>Cuvant de invatatura - Postul Mare &nbsp;</div>

<div>Îndatoririle creștinului sunt faptele care îi sunt prescrise de Cuvântul lui Dumnezeu și prin care trebuie să se exprime viața lui lăuntrică, tainică, trăită în credințăși reflectatăîn toate relațiile lui.<br><br></div><div>Conform relației întreite a creștinului – cu Dumnezeu, cu aproapele său și cu sine însuși –îndatoririle lui se împart, în general, în trei tipuri: <em>îndatoriri față de Dumnezeu, față de aproapele său </em>și <em>față de sine însuși</em>. Dar, întrucât în relația cu aproapele său creștinul trebuie să acționeze fie ca membru al familiei, fie ca membru al societății civile, fie ca membru al Bisericii, ...                Citeste mai mult...

<div>Această carte conține convorbirile duhovnicești ale Vlădicăi Antonie de Suroj, nepublicate încă. Discursurile se adresează unui public laic și se referăîn principal la anii 1970 și 1980, perioadăîn care darul de predicator al acestei personalități și-a atins apogeul. Ceea ce se abordează nu se referă la o simplă experiență bogată în transmiterea de texte scurte, în stăpânirea vocii, a expresiilor faciale, a gesturilor (deși, de ce nu și aceasta?). Este vorba despre arderea interioară a păstorului, fără de care propovăduirea însăși rămâne imposibilă.<br><br></div><div>Vlădica Antonie face parte dintre cei care nu au nevoie de prezentare; este cunoscut dacă nu de toată lumea, atunci de mulți. Discursurile ...                Citeste mai mult...

<div>Romanul pe care îl ții în mână, iubite cititor, a fost scris de condeiul expresiv al veșnic pomenitului monah Gherasim, în lume profesorul universitar Stelianos Papadopoulos. Este unul dintre textele literare pe care le-am găsit în biroul lui după plecarea la Domnul, pe care le-a ținut ascunse și nu le-a publicat niciodată. Nu se știe de ce. Poate că unele din personajele descrise, care i-au povestit întâmplările, n-au vrut să fie publicate înainte de moartea lor. O povestire simplă, încântătoare și atrăgătoare, ce are ca erou principal un mic refugiat infirm din Asia Mică, al cărui sfârșit depășește orice morală omenească.</div><div><em>Îl văzu pe Panaiotakis într-un ținut frumos. Cu aceleași trăsături urâte, ...                Citeste mai mult...

<div>După seria de tâlcuiri verset cu verset ale cărților Vechiului Testament, continuăm cu cărțile Noului Testament. Preotul Ioan Sorin Usca se întemeiază cu precădere pe marele tezaur exegetic al patristicii răsăritene (fără a o ignora nici pe cea apuseană), dar aduce, de câte ori este cazul, și precizări istorice și filologice de dată recentă. Autorul îmbină rigorile teologiei cu exigențele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminariștilor și studenților în Teologie, dar și intelectualității creștine în general.</div>

Omul, preferându‑se pe sine, I‑a întors lui Dumnezeu spatele și a aflat moartea, deoarece nu există viață în afara lui Dumnezeu. Iar atunci când omul a transformat integritatea vieții în separare, păcat și singurătate, Dumnezeul‑Om, Iisus, a intrat în ținutul morții și a călcat în picioare moartea, „celor din morminte viață dăruindu‑le”. Aceasta este viața – sau, mai degrabă, Dumnezeu, Dătătorul de viață – pe care, în cele din urmă, o sărbătorim prin riturile funerare, în slujba înmormântării. Adevărata celebrare creștină a morții transformă pe vecie imnul funebru în cântarea plină de bucurie: „Aliluia” – cântarea celui care, dincolo de viața aceasta, ...                Citeste mai mult...

Să ne învrednicească Dumnezeu să-I îngăduim a învia înlăuntrul nostru. Când suntem puțin-credincioși, când Îl socotim străin, departe, abstract, necunoscut, Dumnezeu e mort în noi. Și înviază în noi când Îi trăim preamultul, prezența sporită, ocrotirea nemăsurată, harul, putința părtășiei la dumnezeirea Sa.
Să ne învrednicească Dumnezeu cât de puțin de prisosul prezenței Sale în a noastră viață! Cu condiția de a-i oferi și noi din puținătatea noastră.
Dacă I ne vom da, atunci Paștele nu va fi doar o săr­bătorire lumească, asumarea unor hotărâri oarecare, ci părtășie la Paștele cel veșnic și mistic, mai presus de vremelnicia acestei lumi, purtător ...                Citeste mai mult...

ediția a doua revizuită

Domnul cel iubitor este aici. Cum aș putea îngădui să‑mi pă­trundă în inimă chiar și o umbră de răutate? Fie ca toată răutatea din mine să piară, iar inima mea să se umple de mireasma cea bună a nerăutății! Biruiască‑te pe tine dragostea lui Dumnezeu, diavole cel plin de răutate, cel ce ne îndemni pe noi, cei răi după firea cea căzută, către tot răul! Nimic nu poate ucide mai grabnic și trupul, și sufletul ca răutatea. Ea pustiește, zdrobește și chinuiește. Nimeni dintre cei legați de răutate să nu cuteze a se apropia de jertfelnicul Dumnezeului dragostei!

Oriunde m‑aș afla, de îndată ce‑mi înalț ochii inimii mele dintru a mea amărăciune ...                Citeste mai mult...

Volumul de față, al doilea în seria „Formarea teologiei creștine”, își propune prezentarea perioadei foarte complexe a secolului al IV‑lea.
Sunt analizate contro­versele din această peri­oadă, dezbaterile inițiale prilejuite de Sinodul de la Niceea, cercetându‑se din perspectivă istorică nu­me­roasele sinoade reunite din 318 până în 382 spre lămurirea unor teme esențiale pentru viața bi­­sericească, precum „Teologia trinitară”, „În­tru­pa­­­rea” și, nu în ultimul rând, „Ortodoxia – dreapta credință”.
Prin aprofundarea credinței niceene și studierea gândirii teologice a secolului al IV‑lea, această mo­nografie nu poate decât să evidențieze contribuția ...                Citeste mai mult...

ediția a doua

Aspectul esenţial al parcursului nostru constă în recunoaşterea faptului că teologia este o mărturie, o confirmare a puterii transformatoare a lui Dumnezeu arătată în Hristos: Lumină în întuneric, Viaţă în moarte, Cuvânt în trup. Ceea ce istoria consemnează în legătură cu trimiterea lui Iisus la moarte, teologia declară a fi tocmai biruinţa asupra morţii a Celui Care S-a dat pe Sine pentru viaţa lumii. […]
Teologia începe, de fapt, odată cu deschiderea Scripturilor de Domnul înviat, aşa încât ucenicii Lui pot vedea cum vorbesc Scripturile despre El şi despre necesitatea Patimilor Lui; doar astfel vor putea fi ucenicii pregătiţi să participe la masa la care îi cheamă Domnul, moment în care El este recunoscut şi totodată ...                Citeste mai mult...

ediția a doua, revizuită

În efortul redescoperirii bogăţiei teologiei Părinţilor, acest prim volum, dintr‑o serie dedicată teologiei ­ortodoxe în perioada ei formativă (ce culminează cu Sinodul al doilea de la Niceea și cu recunoașterea și consacrarea cinstirii sfintelor icoane), insistă într-un mod aparte asupra perioadei „creş­tinismului primar”, a problemelor şi incertitudinilor is­torice și dogmatice, pe temeiul celei mai bune cercetări mo­derne.
Abordând întreaga tematică esențială a formării teologiei creş­tine în perioada premergătoare Sinodului I Ecu­menic, autorul reușește să lămurească teme precum canonul scripturistic, tradiţia şi succesiunea apostolică.
Într-un amplu periplu, care trece ...                Citeste mai mult...

Cartea, împodobită cu icoane color, conține texte extrase din ultima ediție a Molitfelnicului, cuprinzând slujba completă a Sfântului Maslu, Rugăciuni la felurite neputințe și boli, Rugăciuni la boli molipsitoare și primejdii de obște, precum și Rânduiala împărtășirii grabnice a celui bolnav. Având avantajul unui format ușor de mânuit, noua ediție vine în întâmpinarea nevoilor practice ale sfințiților slujitori ai Altarului, fiind de folos atât la săvârșirea în biserică a Sfântului Maslu, cât și la rugăciunile făcute la căpătâiul bolnavilor în casele lor sau în spitale.

Hristos se poate vedea schițat cu destulă claritate în chipurile unor persoane din Vechiul Testament. Însă, în faptele lor, nu se poate vedea tot așa de clar opera lui mântuitoare sau iconomia Lui. Istoria creației nu e îndreptată numai în general spre veșnicia noastră în Dumnezeu și nu e numai condusă în general spre această veșnicie prin năzuința noastră spre desăvârșire, ci are imprimată în ea, ca într-un șir de chipuri mereu mai clare, modul cum înaintăm spre veșnicie prin Hristos, ca Dumnezeu coborât la noi, și prin faptele Lui mântuitoare: pornirea spre jertfă și aspirația spre viața viitoare în Dumnezeu de la capătul scării istoriei. Istoria nu este o desfășurare întâmplătoare de fapte, ci are imprimată ...                Citeste mai mult...

Din proprie experiență, pot să confirm aici că între­bările expuse de profesorul Kallis sunt într-adevăr cele cu care teologul ortodox este confruntat în mediul în care trăim. Ele cuprind întreaga gamă a teologiei și a realității ortodoxe trăite. De aceea, cititorul român al cărții va avea ocazia nu numai să savureze răspunsurile eruditului pro­fesor, dar va cunoaște în același timp și multe aspecte ale gândirii apusene care ies la iveală prin întrebările expuse.

Pr. Radu Constantin Miron (Protoiereu al Tronului Ecumenic, Președintele Consiliului Bisericilor din Germania - ACK)

Kallis ne învață să regândim ortodoxia cu discernământ și înțelepciune, înțelegându-i slăbiciunile și apreciindu-i valorile, ...                Citeste mai mult...

SUMAR





6 MARCEL PETRIȘOR – MEMORIALISTUL MĂRTURISITOR AL TEMNIȚELOR COMUNISTE

18 DASCĂLUL ȘI PRIETENUL, MARCEL PETRIȘOR
de Lucian D. Popescu

21 „MAI E UN LUCRU DE FĂCUT: SĂ-L RUGĂM PE DUMNEZEU SĂ INTERVINĂ! ȘI DUMNEZEU INTERVINE!“ INTERVIU CU DL. MARCEL PETRIȘOR

32 PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: „RĂZBOIUL ESTE ÎNCEPUT CHIAR DE LA NAȘTEREA OMULUI“

37 PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU ȘI SMERENIA VEDERII CU DUHUL ÎNTÂMPLĂRI MINUNATE

39 „AM NOSTALGIA SUFERINȚEI ȘI ACUM UMBLU DUPĂ SUFERINȚĂ“ DE VORBĂ CU DR. GALINA RĂDULEANU, PSIHIATRU ȘI FOST DEȚINUT POLITIC

50 „ÎN SEARA ASTA, DOAMNE, TE VEI CULCA FLĂMÂND“ DE VORBĂ CU DL. DEMOSTENE ANDRONESCU, FOST ...                Citeste mai mult...

Chiar daca te-ar ierta toti duhovnicii, patriarhii, arhiereii si lumea intreaga, nu esti iertat daca nu te pocaiesti in fapta. Sfantul Cosma Etolul Taina pocaintei si a spovedaniei este taina mare. Se apropie cineva cu un simtamant simplu de pacatosenie si dupa spovedanie se simpte mai pacatos. Insa incet-incet, daca are bunavointa, invata intr-un mod tainic ca oricat abis sr ascunde sufletul sau, Hristos este acolo, aproape de el, inlauntrul lui; il primeste si il iubeste asa cum este, pacatos. Taina pocaintei si spovedanie ne vadeste cat de pacatosi suntem si totodata naste in noi din abundenta nadejde. Prin spovedanie invatam cat de grea si de dureroasa este pocainta adevarata; insa impreuna cu aceasta cunoastere se inteteste curajul de a-L intalni pe Hristos, exact asa cum suntem: pacatosi plini de speranta; esuati plini de credinta; prieteni dragi Lui, cu indrazneala in iubirea Sa, cu nadejdea in harul Sau. Arhimandritul Nectarie Antonopoulos